TEMPERAMENTUL

Caracterizare generala

• Nu exista temperamete pure

- etimologic cuvantul "temperament" provine din limba latina "tempera-re"= a amesteca, a dilua => temperamentele sunt dominant flegmatice, colerice, melancolice etc.

• Temperamentul este latura expresiva a personalitatii

- capacitatea acestuia de a se manifesta in comportament ( motricitate, vorbire, afectivitate )
- temperamentele au o manifestare pregnanta in comportament , care conduce la accesibilitatea conservarii ( cea mai accesibila si mai usor constatabila latura a personalitatii)

• Temperamentul desemneaza latura dinamico-energetica a personalitatii

- indicatori ( energie, activism , vitalitate, forta, viteza de reactie, capacitate de autocontrol) => indvizii pot fi: hipoactivi, hiperactivi, lenti si rapizi sau calmi si necontrolati

• Temperamentul este innascut

- structura somatica
- sistemul nervos
- reactivitatea

Temperamentul este latura dinamico-energetica si expresiva a personalitatii ce furnizeaza informatii despre cantitatea de energie de care dispune individul si modalitatile de utilizare a acestei energii.

Tipologii si portrete temperamentale

• In Antichitate are loc debutul sistematicii temperamentelor

- medicii Galenas si Hypocrates introduc criteriul substantialist in clasificarea temperamentelor => ele sunt rezultatul combinarii unor substante primare numite umori.
- daca domina sangele => temperament sangvinic
- daca domina bila galbena => temperament coleric
- daca domina flegma => temperament flegmatic
- daca domina bila neagra => temperament melancolic

• Teoriile moderne bioconstitutionale au aparut la sfarsitul sec.XIX inceputul sec. XX ca urmare a dezvoltarii medicinei, biologiei si psihologiei , care introduc noi criterii de clasificare si explicare:

- dupa constitutia corporala : tipologia somatica a lui E. Kretschmer care coreleaza 4 tipuri constitutionale(picnicul, astenicul, atleticul, displasticul ) cu 2 tendinte patologice ciclotimia si schizotimia.
- dupa dezvoltarea embrionara : medicul si psihologul american W. Sheldon a pornit de la 3 foite embrionare , care stau la baza dezvoltarii disferitelor structuri somatice ( endomorf, mezomorf, ectoderm)

• Teoria  psiho-fiziologica a lui I.Pavlov, care a facut cercetari minutioase asupra dinamicii activitatii nervoase superioare (ANS) .

- Se face trecerea de la explicatii periferiste( rolul comportamentelor de tip constitutional) catre explicatii centraliste( rolul sistemului nervos central)
- ANS are 3 indicatori:

1. Forta- este amplitudinea modificarilor electrochimice de la nivelul neuronilor. Se exprima prin rezistenta  la oboseala nervoasa. In raport cu forta , Pavlov stabileste 2 tipuri puternic si slab.
2. Mobilitatea proceselor nervoase fundamentale, excitatia si inhibitia, care exprima usurinta cu care se trece de la o stare la alta. Tipurile sunt : mobil si inert.
3. Echilibrul exprima raporturile de forta intre excitatie si inhibitie. Tipurile sunt : echilibrat si neechilibrat.

• Teoria psihologica a lui C.G.Jung propune explicare temperamentului in functie de orientarea subiectului: spre lume (extrovert) sau spre sine (introvert).

- Acesta coreleaza cele 2 tipuri generale cu 4 tipuri functionale prin raportare la gandire, sentimente, senzatie , intuitie.
- Astfel vom avea tipul ganditor, sentimental, senzitiv si intuitiv.

• Teoria lui H.J.Eysenck care porneste de la teoria lui Jung si adauga la dimensiunea extroversiune-introversiune dimensiunea stabilitatii-instabilitatii neuropsihice numita nevrozism.

- Nevrozismul prezinta la un pol note ridicate de de stabilitate emotioanala, rezistenta la socuri si lovituri morale, iar la celalt pol vorbim de labilitate emotionala, sensibilitate excesiva,rezistenta scazuta la stres, scocuri emotionale.

Caracterizarea temperamentelor

           Caracterizarea temperamentelor descrie portretul temperamental. Pentru a caracteriza un temperament apelam la : tipologii temperamentale si la criterii de diagnosticare.
           P.P.Neveanu a identificat o serie de criterii de diagnosticare:
-rezistenta la stres
-rezistenta la incercari majore ale vietii
-viteza de reactie
-rezistenta la monotonie
-autocontrol
-echilibru emotional
            Din combinarea acestor criterii si a tipologiilor descrise rezulta uramatoarele portrete fundamentale:
            Colericul este predominant extravert, instabil, excitabil,reactiv, impulsiv si foarte activ. Nu suporta monotonia, tinde sa ia initiativa,este dornic sa se impuna si sa conduca.
            Sangvinicul este predominant extravert, stabil, dinamic, sociabil, prietenos, dependent de grup, are nevoie de aprecierea celor din jur, stie sa se faca placut , dar tinde sa fie superficial in sentimente.
            Flegmaticul este predominant introvert, stabil, constant, calm, echilibrat , prudent, leaga mai greu prietenii , este constant in sentimente, rareori izbucneste, dar cand o face are manifestari explozive.
            Melancolicul este predominant introvert, instabil, inclinat spre autoanaliza excesiva, neincrezator in sine si in ceilalti, visator, cu un slab spirit practic.

Temperamentul si raporturile lui cu celelalte laturi ale personalitatii

• Temperamentul interactioneaza cu toate celelalte laturi ale personalitatii, le influenteaza si poate fi si influentat.
• Fiind innascut este baza personalitatii, pe aceasta baza constituindu-se celelalte laturi ale personalitatii.
• Isi pune amprenta asupra aptitudinilor si caracterului la nivelul expresivitatii acestuia si nu la nivelul continutului.
• Caracterul nu suporta influenta din partea temperamentului, ci doar este nuantat.
• Temperamentul nu poate fi modificat , dar poate fi luat sub control, stapanit si educat. ex( nimeni nu ne va ierta , daca ne manifestam  agresiv si apoi ne vom scuza spunand ca avem un "temperament vulcanic").

Bibliografie:

• Zlate, M. (2001), Introducere in psihologie, Iasi:Polirom,
• Zlate, M. (2006), Fundamentele psihologiei, Bucuresti: Editura Universitara